Stapanul inelelor 3 - Intoarcerea regelui by J.R.R. Tolkien

Author:J.R.R. Tolkien [Tolkien, J.R.R.]
Format: epub
Tags: ro
Published: 2010-02-26T22:00:00+00:00

CARTEA A ŞASEA

I

Turnul din Cirith Ungol

Sam se ridică cu greu, în capul oaselor, de la pământ. În prima clipă nu se dumiri unde se află, apoi însă întreaga disperare şi amărăciune îl copleşiră înnoit. Era în întunericul adânc din faţa porţii subpământene a fortăreţei orcilor; porţile de bronz erau închise. Trebuie că se prăbuşise la pământ năucit de izbitură atunci când se năpustise în ele; dar cât zăcuse acolo nu putea şti. Atunci ar fi fost în stare să mănânce jăratic, atât era de furios şi de deznădăjduit; acum tremura tot de frig. Se târî în patru labe spre porţi şi îşi lipi urechea de ele.

De dincolo, dintr-o mare depărtare, auzea abia desluşit voci arţăgoase de orci, dar curând şi acestea încetară ori poate ajunseseră prea departe ca să mai răzbată până la el, şi totul se cufundă în tăcere. Capul îl durea, ochii lui zăreau tot felul de luminiţe părelnice în întuneric, cu toate acestea Sam se strădui să-şi vină în fire şi să înceapă să gândească. Cel puţin un lucru îi era limpede, anume că nu avea nici o nădejde să pătrundă în bârlogul orcilor prin acea poartă; putea să aştepte el mult şi bine, poate chiar zile întregi, până să se deschidă din nou, numai că el nu avea vreme de pierdut aşteptând: timpul era deosebit de preţios. Şi nu mai avea nici o îndoială privinţa a ceea ce trebuia să facă: să-şi salveze stăpânul sau să piară în această încercare.

„Mai curând mi-e dat să pier, şi oricum ar fi mult mai simplu aşa, decât altminteri”, îşi spuse mohorât în sinea sa, în vreme ce-şi vâra sabia înapoi în teacă şi se depărta de porţile de bronz. Încet, pe bâjbâite, porni înapoi prin întunericul din tunel, neîndrăznind să folosească lumina elfilor; şi, în timp ce mergea, încerca să pună cap la cap tot ceea ce se întâmplase de când părăsise împreună cu Frodo Răscrucea. N-avea habar cât putea să fie ceasul. Cândva între o zi şi alta, după socoteala lui; dar nici numărătoarea zilelor n-o mai ţinuse. Se găsea în lumea întunericului, unde zilele lumii păreau să fi fost uitate, cum uitaţi erau toţi cei care pătrundeau acolo.

„Mă-ntreb dacă ei se mai gândesc la noi şi oare ce li s-o mai fi întâmplând lor acolo”, îşi zise, făcând un gest cu mâna în aer, spre o bănuită direcţie; numai că întorcându-se prin tunelul lui Shelob, el se îndrepta de fapt spre miazăzi, nu spre apus. În lumea de afară, meleagul dinspre soare-apune se apropia de crucea amiezii celei de a paisprezecea zi a lunii martie, după calendarul din Comitat, şi chiar în acele clipe Aragorn se afla în fruntea flotei cele negre, venind dinspre Pelargir, iar Merry călărea cu rohirrimii de-a lungul Văii Carelor de Piatră, în vreme ce în Minas Tirith se înălţau flăcările şi Pippin vedea cum creştea nebunia în ochii lui Denethor. Dar între toate temerile şi grijile, gândurile prietenilor se întorceau iar şi iar la Frodo şi la Sam. Nu-i uitaseră. Numai că

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.