Contele de Monte-Cristo - vol.2 by Alexandre Dumas

Author:Alexandre Dumas
Language: eng
Format: mobi, epub
Publisher: Harq al-Ada
Published: 2011-02-03T23:00:00+00:00

Capitolul XIX Andrea Cavalcanti

Contele de Monte-Cristo intră în salonul vecin, pe care Baptistin îl subnumise salonul albastru şi unde fusese precedat de un tânăr cu aere dezgheţate, destul de elegant şi pe care o trăsurică de piaţă îl lăsase cu o jumătate de oră mai înainte la poarta palatului. Lui Baptistin nu i-a fost greu să-l recunoască; era într-adevăr tânărul cu păr blond, cu barbă roşcată, cu ochi negri, al cărui ten rumen îi fusese descris de către stăpân.

Când contele intră în salon, tânărul stătea lungit pe o sofa, plesnin-du-şi distrat cizma cu o biciuşcă.

Zărindu-l pe Monte-Cristo, se ridică repede.

— Domnul e contele de Monte-Cristo? întrebă el.

— Da, domnule, răspunse acesta şi am, mi se pare, onoarea să vorbesc cu domnul viconte Andrea Cavalcanti?

— Vicontele Andrea Cavalcanti, repetă tânărul însoţind cuvintele cu un salut plin de dezinvoltură.

— Aveţi, desigur, o scrisoare pentru mine? Îl întrebă Monte-Cristo.

— Nu v-am vorbit despre ea din cauza semnăturii, care mi s-a părut ciudată.

— Simbad marinarul, nu-i aşa?

— Întocmai. Iar pentru că nu am cunoscut alt Simbad marinarul decât pe acela din O mie şi una de nopţi...

— Ei, bine, e unul dintre urmaşii săi, un prieten al meu foarte bogat, un englez mai mult decât original, aproape nebun, al cărui nume adevărat este lordul Wilmore.

— Atunci îmi explic totul, spuse Andrea. Lucrurile merg de minune. E acelaşi englez pe care l-am cunoscut... a, da... foarte bine... Domnule conte, sunt servitorul dumneavoastră.

— Dacă cele ce-mi faceţi onoarea de a-mi spune sunt adevărate, răspunse contele zâmbind, nădăjduiesc că veţi avea bunătatea să-mi daţi câteva detalii asupra dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră.

— Cu plăcere, domnule conte, spuse tânărul cu o volubilitate care dovedea tăria memoriei sale. Cum aţi spus, sunt vicontele Andrea Cavalcanti, fiul maiorului Bartolomeo Cavalcanti, urmaşul familiei Cavalcanti, înscrisă în cartea de aur a Florenţei. Familia noastră, deşi încă foarte bogată, deoarece tatăl meu posedă un venit de o jumătate de milion, a trecut prin multe nenorociri, iar eu, domnule, am fost răpit la vârsta de cinci sau şase ani de un educator necredincios; astfel că, de cincisprezece ani, nu l-am mai văzut pe autorul zilelor mele. De când am ajuns la vârsta raţiunii, de când sunt liber şi stăpân pe mine îl caut, însă zadarnic. În sfârşit, scrisoarea prietenului dumneavoastră Simbad cum că el e la Paris mă autoriză să mă adresez dumneavoastră pentru a căpăta veşti.

— Într-adevăr, domnule, cele ce îmi povestiţi sunt foarte interesante, spuse contele privind cu sumbră satisfacţie figura degajată care avea întipărită pe ea o frumuseţe asemănătoare aceleia a îngerului păcatului şi aţi făcut foarte bine că v-aţi conformat întru totul invitaţiei prietenului meu Simbad, căci tatăl dumneavoastră este aici şi vă caută.

De când intrase în salon, contele nu-l pierduse din ochi pe tânăr; admirase siguranţa privirii şi siguranţa vocii; dar la auzul cuvintelor acestea aşa de naturale: tatăl dumneavoastră este aici şi vă caută, tânărul făcu un salt şi strigă:

— Tata? Tata este aici?

— Fără îndoială, răspunse Monte-Cristo. Tatăl dumneavoastră, maiorul Bartolomeo Cavalcanti.

Impresia de groază întipărită pe trăsăturile tânărului dispăru aproape imediat.

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.